Toporași și alte flori mov

Toporași și alte flori mov


Mergeam la muncă dimineață, vorba vine, era 10 jumate. Eram cam cu capul în glugă, căștile pe urechi și dispoziția meh. Trecând pe lângă medicină, pe gărduleț și pe jos o grămăjoară de toporași, rupți de curând.
Eram cât de cât în grabă, dar mi s-a rupt sufletul de ei. Cine i-o fi împrăștiat acolo și de ce? Peisajul rezona. M-am apucat să-i strâng întâi pe cei de pe gard și apoi m-am aplecat să-i iau și pe cei de pe jos. I-am strâns pe toți într-un buchețel aromat și i-am luat cu mine, să aibă din nou sens.
Peste câteva minute movul lor mi-a amintit de brândușe, de drumul spre casă de unde culegeam mereu, toamna și primăvara, un buchet pentru mama. Se bucur mereu ca prima dată.
Am sunat-o pentru că e departe. Era și mai departe, are și ea problemele ei cu care nu pot să o mai ajut cum ar vrea. Nu i-am zis de toporași, nu s-ar fi bucurat și pe mine m-ar fi întristat și mai tare.
Am însă speranța că vremea se va încălzi și o să apară flori și de alte culori și mai multă bucurie.

+ There are no comments

Add yours